Cadrul natural - Flora şi fauna

Vegetaţia

Pe teritoriul oraşului Baile Govora există o diversitate remarcabilă, floristică şi faunistică, a ecosistemelor, care se datorează unui complex de factori printre care se numără: climatul relativ blând, cu influenţe sud- mediteraneene, care a favorizat răspândirea unor specii relativ termofile; relieful muntos care ocupă o parte însemnată a teritoriului favorizând menţinerea vegetaţiei naturale, care în aceste arii nu a putut fi înlocuită de culturile agricole datorită reliefului accidentat.

Fauna

Modificările altitudinale ale climei şi vegetaţiei condiţionează formarea etajelor faunistice. Fiecare unitate faunistică altitudinală are constituenţi zoologici cu adaptări morfofiziologice şi fenologice corespunzătoare şi cu cerinţe higrotermice potrivite cu mediul respectiv.

Etajul faunistic al stejăretelor este cel mai bine reprezentat etaj faunistic deoarece are condiţii de viaţă favorabile. Pe lângă diversitatea de specii de plante trăiesc şi specii de animale dintre care cele ma întâlnite sunt cele din grupul nevertebratelor( gândaci, păianjeni, fluturi albine ş. a. ) Ca vertebrate întâlnim brotăcelul sau răcănelul ( Hyla arborea), năpârca sau şarpele de sticlă ( Anguis fragilis), şarpele de alun sau nuieluşa ( Coronella austriaca). Se întâlnesc aici numeroase specii de păsări: privighetoarea ( Luscinia luscinia), piţigoiul mare ( Parus major), piţigoiul de livadă ( Parus lugubris), multe specii de ciocârlii, sticleţi, ciocanitoarea, şoimul rândunelelor ( Falco subuteo), vânturelul de seară  ( Falco vespertinus), gaia roşie ( Milvus milvus), şerparul ( Circaetus gallicus) şi cucuveaua ( Athene noctua). Principalele mamifere sunt ariciul ( Erinaceus europaeus), cuţcanul de pădure ( Sorex araneus), pârşul ( Glis glis) şi şoarecele de pădure ( Apodemus sylvaticus). Dintre carnivore pot fi amintite: vulpea ( Vulpes vulpes), lupul ( Canis lupus), viezurele ( Meles meles), jderul de copac( Martes martes). Dintre ierbivore se întâlneşte căpriorul ( Capreolus capreolus) şi mistreţul.

Etajul faunistic al făgetelor este bine reprezentat ajungând până la 1700 m la limita superioară. Factorii ecologici favorabili permit ca o serie de animale să trăiască în ambele etaje cu mici modificări efective.Dintre păsări destul de numeroase în aceste păduri sunt: brumăriţa de pădure ( Prunella modularis), fâsa de pădure ( Anthus trivialis), pitulicea mică ( Phylloscopus collybita), guşă roşie, struţul de vâsc, ţoiul cojoaica şi gaiţa. Dintre răpitoarele de zi şi de noapte întâlnim uliul găinilor ( Accipiter gentilis), şorecarul ( Buteo buteo), acvila ţipătoare ( Aquila pomarina), şi huhurezul ( Strix aluco). La acest etaj mamiferele sunt reprezentate de veveriţa ( Sciurus vulgaris),cerbul ( Cervus elaphus), şopârla de munte ( Lacerta vivipara).

Fauna este caracteristică zonei temperat – continentale întâlnindu-se în pădurile din jurul stațiunii veverița, bursucul, pârşul, iepurele, căprioara, vulpea, iar dintre păsări: mierla, sturzul de vâsc, pițigoiul, gaița, privighetoarea mică, pitulicea, țicleanul, ciocănitoarea şi ghionoaia mică.