Scurt istoric

Aşezările omeneşti sunt evidenţiate din cele mai vechi timpuri, fiind identificate 8 situri istorice şi arheologice de aşezări omeneşti încă din neolitic, din epocile bronzului, fierului, aşezări daco – tracice şi daco – romane.

O mărturie a procesului de formare a poporului român, după ocuparea romană, o constituie descoperirea la Govora Sat, în punctul Stejar, a unei aşezări din secolul III e.n., iar la Băile Govora a unei locuinţe în care s-au găsit pe aceeaşi vatră atât vase dacice lucrate cu mâna, cât şi vase de origine romană lucrate cu roata, atestând astfel începutul simbiozei de formare a poporului român.

Civilizaţia autohtonă a populaţiei din zonă este evidenţiată de podoabele şi monedele de bronz şi aur descoperite pe aceste meleaguri, din timpul migraţiei (sec. IV – VIII), care confirmă că urmaşii daco-romanilor au continuat să menţină legăturile economic – politice cu imperiul bizantin. Există dovezi documentare, din epoca feudală, privind întemeierea primelor formaţiuni politice feudale româneşti, viaţa Govorei fiind legata de cea a Mănăstirii Govora (sec. XIII – XIV). Astfel, printr-un hrisov din 1 aprilie 1551 dat de Mircea Ciobanu, se întăreşte stăpânirea Mănăstirii Govora asupra satelor Glodul şi Hinţa (actuala aşezare a staţiunii), stăpânire dată încă din primii ani de domnie a lui Vlad Ţepeş (1456 – 1462).

Existenţa apelor minerale din zonă a fost cunoscută încă din Evul Mediu, acestea fiind menţionate într-un document emis în septembrie 1499 de Domnitorul Radu cel Mare, în care pomeneşte de locul „vârful care fierbe”.

Apele minerale erau folosite empiric de localnici şi diferite persoane care veneau la Mănăstirea Govora, încă din 1849, fapt consemnat pe coperta interioară a unui liturghier de la mănăstire, precum şi într-un raport redactat de Primăria oraşului în anul 1934. De asemenea, mulţi localnici au depus plângeri ispravnicului de Vâlcea, pentru faptul că „apele pucioase şi sărate le strică grădinile”.

În anul 1878, la sugestia lui I.C. Brătianu (el însuşi suferind de reumatism) colonelul Dr. Nicolae Popescu – Zorileanu, a experimentat aceste ape asupra unor veterani de război, bolnavi de gută, pelagră şi sifilis, efectuând şi analize sumare ale acestora.

În perioada 1878 – 1879, societatea austriacă „Klauss and Co.” efectuează prospecţiuni pe valea pârâului Hinţa, căutând petrol. Ţiţeiul găsit fiind în cantităţi mici şi, mai ales, impropriu industrializării, lucrările au fost abandonate dar lăsate în grija a patru paznici angajaţi în acest scop de primăria comunei Govora.

Rezultatele deosebite obţinute în urma tratamentelor, precum şi cele furnizate de analizele apelor efectuate de şeful laboratorului de chimie al armatei, Alfred Nicolaus Bernath – Lendway în anii 1881 – 1884 au stat la baza aprobării de către Camera Leguitoare a Iniţiativei pentru răscumpărarea de la localnici a unei suprafeţe de 20 ha „in interesul captării apelor şi construcţiunilor de la Govora” pentru care în anul 1886 s-au făcut formalităţile şi s-a achitat suma de 1103 lei (Adresa nr. 43746/23 sept. 1888 Ministerul Agriculturei, Industriei Comerciului şi Domeniilor). Alocarea de către Camera Legiuitoare a sumei de 1.000.000 lei (!) a făcut posibil ca staţiunea să se dezvolte în ritm susţinut.

Între anii 1881 – 1889 s-au realizat lucrări de captare a apelor conduse de inginerul Iranlic Bochet, autorul captărilor de Vichy şi Aix-les-Bains, construirea a trei hoteluri (Hotelurile Statului Nr.1, Nr.2, Nr.3), amenajarea unui stabiliment de băi şi a primelor bazine de acumulare, sub conducerea inginerului de mine Papon de Lemaigne, francez de origine.

La 1 iulie 1889 a fost inaugurată oficial „Staţiunea Balneară Govora” , sub forma unei societăţi cu capital de stat şi tot atunci au fost introduse iluminatul public (cu petrol) şi apa potabilă.

Anii 1890 – 1906 au constituit prima perioadă de ascensiune în evoluţia Băilor Govora, când au fost construite majoritatea vilelor particulare (dintre care unele există şi azi) astfel încât în anul 1905 au fost trataţi la Govora aproape 18.000 pacienţi dintre care 68 % s-au vindecat.

În anul 1909 a fost emis Decretul Regal nr. 1244/11.04.1909, prin care Statul concesionează Băile Govora Societăţii „Govora – Calimăneşti” societate pe acţiuni cu un capital de 5.000.000 lei subscris prin emitere de acţiuni.

În primii ani de existenţă a societăţii s-a construit uzina electrică şi a fost amenajat parcul staţiunii de către arhitectul peisagist francez A. Pinard, autorul amenajării parcului „Romanescu” din Craiova.

În perioada 1911 – 1915 Consiliul de administraţie al societăţii având în frunte pe Dr. Leonte (preşedinte), Vintila Brătianu (vicepreşedinte) şi dr. Haralambie Botescu (1874 – 1917) – administrator delegat, contractează cu arhitectul francez Ernest Doneaud, profesor la Şcoala de Arhitectură din Paris, construcţia celor mai importante edificii: Hotelul „Palace” cu 4 etaje şi mansarda (336 încăperi) cu 155 de camere, 17 cabine de băi la subsol şi Pavilionul de băi cu 151 de cabine diferenţiate în 3 categorii (lux, cls. I şi cls. II) în care, în anul 1914, Dr. Botescu a înfiinţat „Institutul de Fizioterapie” dotat cu aparatură medicală ultramodernă pentru acea vreme, importată din Germania.

Între anii 1919 – 1922 a fost construită o linie de cale ferată îngustă care asigura transportul de călători și marfă între stația C.F.R. și stațiune, linie care a fost folosită până în anul 1928.

Între anii 1921 – 1935 societatea a obținut noi fonduri prin subscriere de acțiuni și donații în bani sau natură (vila Iliescu și terenul), a construit Cazinoul și Hotelul „Balneara”.

Ministerul de Război a ridicat Sanatoriul Militar, iar Societatea Progresul Silvic a construit Vila „Sylva” astfel încât la acea dată Băile Govora oferea pacienţilor şi vizitatorilor peste 3.000 de locuri. Din datele statistice rezultă că între anii 1912 – 1939 au fost trataţi la Govora 417.000 pacienţi, deşi staţiunea avea caracter sezonier. Numai între anii 1923 – 1933 au fost trataţi în medie 4500 pacienţi anual, în total 49.457, din care 17.322 reumatici (facem menţiunea că o cură dura 21 sau 28 de zile). În urma apariţiei antibioticelor, tratamentul sifilisului şi a sechelelor post sifilitice a scăzut ca pondere în faţa reumatismului şi al afecţiunilor căilor respiratorii superioare.

Dat fiind faptul că în perioada interbelică, majoritatea medicilor curanţi erau cadre didactice universitare, la Băile Govora s-a desfăşurat o temeinică muncă de cercetare ştiinţifică, benefică staţiunii şi pacienţilor. În acest scop Dr. Haralambie Botescu a înfiinţat în anul 1913 Institutul de fizioterapie din Govora care funcţiona într-o aripă a Pavilionului de Băi.

Au fost elaborate cercetări ştiinţifice asupra tratamentului bolilor reumatismale, iar nămolul mineral a fost pentru prima dată folosit în mod ştiinţific de Dr. Petre Pariano medic balneolog stagiar, în vara anului 1935, la indicaţia şi sub supravegherea Prof. Dr. Petruş Niculescu, director medical al staţiunii. S-a folosit nămol mineral provenit din decantarea apelor extrase cu sonde sau puţuri, aplicat prin metode clasice, iar rezultatele au fost deosebite. Din păcate tratamentul nu a putut fi extins dată fiind cantitatea mică de nămol care se obţinea.

Tratamentele cu nămol au fost aplicate pe scară largă, din anul 1957 de Dr. Geiculescu Virgil şi Ciungan Leonida la Secţia clinică Govora a Institutului de Balneologie din Bucureşti, fiind folosit nămol sapropelic fosil adus de la Ocnele Mari.

Tot din această perioadă datează şi primele cercetări asupra efectelor terapeutice ale apelor minerale de la Govora în afecţiuni O.R.L. şi ale căilor respiratorii superioare, întreprinse de Dr. Emil Daraban, în anul 1929.

După 1949, Societatea „Govora – Călimăneşti” este desfiinţată, patrimoniul său şi vilele naţionalizate sunt preluate de „Confederaţia Muncii” ulterior „Consiliul Central al Sindicatelor” şi de Direcţia Sanatoriilor Balneare din Ministerul Sănătăţii, iar din 1974 până în 1990 de Întreprinderea Economică Regională Balneară (I.E.R.B.) Govora.

În anul 1950 staţiunea devine permanentă şi începând cu anul 1952 se dotează cu încălzire centrală vilele şi hotelurile, se extinde baza de tratament şi astfel staţiunea dispunând de o capacitate dublă de tratament şi cazare asigurate de un personal medical şi administrativ de înaltă calificare. La Sanatoriul Militar erau trataţi ofiţeri şi alţi militari din ţările semnatare ale Pactului de la Varşovia, în special din U.R.S.S.

În anul 1965 au venit la tratament şi odihna 29.800 pacienţi, din care 1.320 de copii, cazaţi la fostul Sanatoriu Militar, iar în anul 1976 Băile Govora obţine locul VI pe ţară cu o medie anuală de 24.000 de pacienţi şi vizitatori.

Acest număr impresionant a fost atins şi datorită faptului că staţiunea administra stabilimentele de la Ocnele Mari, Ocniţa, Brădet şi Costeşti, unde s-au făcut noi captări şi amenajări.

În anul 1985 a fost dată în folosinţă de Uniunea Generală a Sindicatelor, Casa de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor, actualul hotel „Oltenia” care dispune de peste 360 de locuri de cazare, bază de tratament proprie, restaurant şi piscină.

După 1989 Staţiunea Balneară Govora se privatizează sub forma de societate pe acţiuni, sub numele de Societatea Comercială „BĂILE GOVORA” S.A. în care salariaţii deţineau peste 60 % din acţiuni. În anul 1990 sunt finalizate lucrările şi se dau în folosinţă popasul turistic „Orizont”, campingul de la ştrandul cu apă minerală iodată „SALUS”. În anul 1996 s-au executat lucrări de reparaţii şi modernizări la popasul turistic „Sylva” (construit în 1972) şi la popasul turistic „Orizont” care în prezent este cunoscut sub numele de Pensiunea turistică „Casa Govoreană”. În anul 2005, prin reabilitarea fostului sanatoriu de copii, s-a dat în folosinţă Hotelul „Belvedere” clasificat la categoria trei stele.

După anul 1992 s-au dat în folosinţă pensiuni și vile turistice de categoria două şi trei stele: Mara, Lili, Mătăsaru, Mirela, Mădălina, Iris, Calix, etc.

În anul 2013, Hotelul „Palace” a fost reabilitat și clasificat la categoria 4 stele în cadrul proiectului „PALACE GOVORA SPA – SERVICII CAZARE****, PROMOVARE ŞI DEZVOLTARE TURISM BALNEAR, AGREMENT TURISTIC”, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013. Din anul 2014, funcționează, în cadrul hotelului Clinica de Sănătate Cardio-Metabolică care celebrează însăși viața prin serviciile și tratamentele de standard european. Clinica de Sănătate Cardio-Metabolică este locul unde pacienții cardio sunt așteptați de o echipă medicală cu renume în țară și străinătate. Doctori cardiologi, fizioterapeuți, asistenți, specialiști în nutriție și psihologie vă stau la dispoziție în România prin intermediul Clinicii de Sănătate Cardio-Metabolică de la Băile Govora. Echipamentele medicale de ultimă generație, Ecograf Vivid S6, Doppler, împreună cu natura unde “Promenada Inimilor” este la ea acasă, dau un nume care înseamnă de fapt sănătate și viață: GOVORA, INIMA MEA!

În perioada 2010-2013, Primăria orașului Băile Govora a implementat proiectul ”Reabilitarea infrastructurii turistice a stațiunii balneare Băile Govora, județul Vâlcea”, finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 prin care a fost modernizată și dezvoltată infrastructura publică de turism din stațiune.

La finalul anului 2015 a fost finalizat proiectul ”Dezvoltarea și consolidarea turismului din orașul Băile Govora prin promovarea potențialului turistic local”, finanțat, de asemenea, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, implementat de Primăria orașului Băile Govora. Proiectul care a avut ca obiectiv realizarea de materiale de promovare și publicitate (pliante, broșuri, film turistic, CD-uri, DVD-uri), participarea la diverse târguri și evenimente de turism, promovarea prin posturi radio și tv a potențialului turistic al stațiunii și realizarea unui portal cu informații turistice despre Băile Govora și împrejurimi.

În anul 2016 a fost dată în folosință Vila ”Perla Govorei”, categoria 3 stele.

În anul 2017, fost reședință a lui Nicolae Ceaușescu – Vila ”Crizantema” – a revenit în circuitul turistic, sub administrare privată, fiind clasificată la 4 stele.

Un studiu aprofundat al istoriei stațiunii Băile Govora (1879-1989) a fost realizat de către dr. Ionela Dinescu (Nițu) de la Arhivele Naționale, Serviciul Județean Vâlcea, în cadrul lucrării sale de doctorat.

O schiță monografică a Băilor Govora, până în anul 2008, a fost realizată de Valentin Dolfi, Mihai Mecu și Radu Geiculescu de la Primăria Orașului Băile Govora.